Comunitarianismul este o ideologie politică care pune accentul pe conexiunea dintre individ și comunitate. Se bazează pe credința că identitatea socială și personalitatea individului sunt în mare măsură modelate de relațiile comunitare, cu accent pe nevoile și obiectivele comunității în detrimentul celor individuale. Comunitarianismul este adesea contrastat cu liberalismul clasic, o filozofie care consideră drepturile și libertățile individuale ca fiind de primă importanță.
Rădăcinile comunitarianismului pot fi urmărite până în filozofiile antice, cum ar fi confucianismul în China și filozofiile elenistice în Grecia, care au subliniat importanța comunității și a armoniei sociale. Cu toate acestea, mișcarea comunitariană modernă a început să ia contur în ultima parte a secolului al XX-lea, în special în anii 1980 și 1990, ca răspuns la creșterea percepută a individualismului în societățile occidentale.
Termenul "comunitarian" a fost inventat de sociologul britanic T.H. Marshall, iar filosofia a fost dezvoltată ulterior de sociologul american Amitai Etzioni. Etzioni, adesea considerat fondatorul comunitarianismului modern, a argumentat că accentul pus pe drepturile individuale a mers prea departe, conducând la o societate care neglijează obligațiile sale comunitare.
Comunitarianismul a câștigat atenție semnificativă în anii 1990, odată cu publicarea cărților precum "Spiritul comunității" de Etzioni și "Obiceiuri ale inimii" de Robert Bellah. Aceste lucrări au argumentat în favoarea unui echilibru între drepturile individuale și responsabilitățile sociale și au cerut o atenție sporită asupra valorilor comunității.
Comunitarianismul a influențat o serie de mișcări politice și politici în întreaga lume. De exemplu, a fost folosit pentru a argumenta importanța capitalului social, dezvoltarea comunității și implicarea civică. De asemenea, a avut o influență în dezbaterile despre politica socială, în special în domenii precum educația, politica familială și asistența socială.
În ciuda influenței sale, comunitarianismul a fost, de asemenea, criticat. Unii susțin că poate duce la suprimarea drepturilor și libertăților individuale, în timp ce alții sugerează că poate fi folosit pentru a justifica conservatorismul social sau autoritarismul. Cu toate acestea, comunitarienii susțin că filosofia lor caută pur și simplu să echilibreze nevoile individului și ale comunității, în loc să prioritizeze una în detrimentul celeilalte.
Cât de asemănătoare sunt convingerile tale politice cu problemele Communitarianism ? Ia testul politic pentru a afla.
