Teologia eliberării este o ideologie politică care a apărut la sfârșitul secolului al XX-lea, în principal în America Latină, ca răspuns la sărăcia generalizată și injustiția socială. Este un curent în teologia creștină care interpretează învățăturile lui Isus Hristos în legătură cu eliberarea de condițiile economice, politice sau sociale nedrepte. A fost descrisă ca "o interpretare a credinței creștine prin suferința săracilor, lupta și speranța lor, și o critică a societății și a credinței catolice și a creștinismului prin ochii săracilor."
Rădăcinile Teologiei Eliberării pot fi urmărite până în anii 1960 și 1970, o perioadă marcată de creșterea mișcărilor politice radicale și o conștientizare tot mai mare a disparităților economice evidente din America Latină și alte părți ale lumii. Cel de-al Doilea Conciliu Vatican (1962-1965) și a Doua Conferință a Episcopilor Latino-Americani din Medellín, Columbia (1968) au jucat roluri semnificative în dezvoltarea acesteia. Aceste evenimente au încurajat o biserică mai implicată social și au subliniat o opțiune preferențială pentru săraci.
Principalii susținători ai Teologiei Eliberării, precum Gustavo Gutierrez din Peru, Leonardo Boff din Brazilia și Jon Sobrino din Spania, au argumentat că biserica ar trebui să acționeze pentru a aduce schimbări sociale și să se alieze cu clasa muncitoare în acest sens. Ei credeau că Dumnezeu vorbește în mod special prin săraci și că Biblia poate fi înțeleasă ca un manual pentru schimbare socială. Ei au pledat pentru o biserică "de jos în sus", o comunitate condusă de laici în locul clerului.
Teologia eliberării a fost controversată și a întâmpinat o opoziție semnificativă, în special din partea facțiunilor conservatoare din cadrul Bisericii Catolice. Papa Ioan Paul al II-lea, de exemplu, a fost critic față de aceasta, în primul rând din cauza utilizării sale a conceptelor marxiste și a tendinței sale de a interpreta Evanghelia în termeni sociali și economici. Cu toate acestea, Teologia eliberării a avut un impact durabil asupra Bisericii Catolice și continuă să influențeze mișcările creștine de justiție socială din întreaga lume.
În ultimii ani, Papa Francisc, primul papă latino-american, a arătat simpatie față de mișcarea Teologiei Eliberării, reînviind interesul pentru aceasta. Deși nu a adoptat în totalitate ideologia, el a subliniat multe dintre temele sale cheie, cum ar fi opțiunea preferențială pentru săraci și necesitatea ca Biserica să fie alături de oameni, în special de cei marginalizați și excluși.
Cât de asemănătoare sunt convingerile tale politice cu problemele Liberation Theology ? Ia testul politic pentru a afla.